8 La ce ne folosește?

/ mai 13, 2021/ Publicitatea in bazele de date/ 0 comments

În fine, am ajuns aici și, după un efort îndelungat, am obținut informația. Ce facem cu ea?

Informația solicitată și obținută din bazele de date trece printr-un proces decizional, de raționament care se încheie cu o concluzie.

În acest proces avem de-a face cu date de intrare (informația), raționamentul și cu date de ieșire (concluzia și acțiunea).

  • Speța 1: angajarea unei persoane pe post de șofer de tir
    • date de intrare personale, juridice și economice: nu are litigii civile pe rolul instanțelor din România în ultimii trei ani, nu are datorii, însă are cazier pentru două fapte de lovire și alte violențe, executând pedeapsa în stare de libertate;
    • ne-am interesat, bazele de date ne-au dat informațiile pe care le-am cerut, treaba lor s-a încheiat, iar mai departe este decizia noastră. Cu ce ne ajută informațiile primite? În cazul acesta ne ajută să știm că persoana respectivă este violentă, dar nu atât de mult de vreme ce judecătorul a încuviințat să execute pedeapsa în stare de libertate. Poate fi util, dacă vrem ca șoferul să aibă grijă de marfa noastră până la destinație. Faptul că nu are executări silite pentru sume mari, infracțiuni de furt și nici alte datorii, înseamnă un plus de siguranță pentru securitatea mărfii noastre;
    • concluzia: noi chiar am angaja o astfel de persoană ca șofer de tir;
  • Speța 2: cumpărarea unei proprietăți mai vechi în scop de închiriere, într-o zonă bună de închiriat
    • date de intrare personale, juridice și economice: din cartea funciară rezultă o ipotecă pentru suma de 5000 euro, imobilul nu figurează pe lista de retrocedări, în schimb figurează pe lista imobilelor cu risc seismic de grad II, nu am găsit la dosarul la urbanism acte tehnice: proiect rezistență…;
    • la fel ca prima speță, bazele de date și-au făcut treaba și ne-au dat informația. Dar ce facem cu ea? Ne place imobilul, insistăm să îl luăm, dar vedem că are niște probleme. În primul rând ne interesăm ce înseamnă risc seismic de gradul II și vedem pe piața imobiliară cum influențează prețul, această circumstanță. Mai luăm o opinie de la un expert tehnic legat de rezistența imobilului, având în vedere că nu are acte tehnice la urbanism (mai bine dacă expertul constată în scris opinie lui – raport de expertiză tehnică);
    • concluzia: negociem prețul, ca să nu rămânem în pierdere dacă facem cheltuieli de consolidare și ne asigurăm că din prețul plătit se va achita ipoteca, ca să radiem sarcina de 5000 euro.
  • Speța 3: contractarea unui furnizor, care ne livrează bunuri, dar cu plata în avans
    • date de intrare personale, juridice și economice: de data aceasta bazele de date ne arată că totul este bine, firma este nouă, furnizorul este pe profit, nu are datorii la stat, are activitate autorizată la registrul comerțului, persoana care se prezintă ca fiind administratorul firmei figurează și în registrul comerțului cu această calitate…
    • am aflat niște informații, am purtat discuții față în față la sediul furnizorului, într-o clădire de birouri, clasa A, ne-a convins. Totul este OK, chiar prea OK;
    • concluzia: nu există nicio piedică, am spune că este furnizorul potrivit, deci suntem gata să ne încredințăm banii acestei persoane, în avans, ca să ne aducă bunurile necesare;
    • doar că firma furnizorului este nouă, și asta ne dă de gândit, pentru că la fime nu este ca la mașini sau ca la imobile, să fie cu atât mai valoroasă cu cât este mai nouă, așa că o luăm de la capăt cu datele de intrare, verificăm administratorul și asociații dacă mai au și alte firme. Surpriză: ei mai apar în aceeași formulă la alte două firme din care una are datorii de peste 2.000.000 lei și este în faliment, iar alta a fost deja falimentată și este radiată. Parcurgând noul raționament, parcă nu ne mai vine să contractăm cu acest furnizor.

Share this Post

Leave a Comment